Activități practice pentru dezvoltarea inteligenței copiilor noștri (II)

Îți place articolul? Dă share prietenilor!

continuare din numărul anterior: Cum putem dezvolta inteligenţa copiilor noştri? Tehnici și metode de antrenament

Dezvoltarea inteligenței copiilor

Fundamental vorbid, sunt două căi care conduc la dezvoltarea inteligenței copiilor:

  1. prin metode ce cresc masa de materie cenuşie şi
  2. folosind mai bine ce avem deja.

Soluţia (1) este cea mai dificilă deoarece neuronii nu se regenerează iar până de curând se credea că nici nu se mai “produc” alţii noi la vârstă adultă, aşa că pur şi simplu procesul se înscria pe o linie descendentă ireversibilă. Un motiv în plus să valorificăm din plin perioada copilăriei în sensul obţinerii unui creier cât mai bine dezvoltat cu care să intrăm în perioada adultă. Cele două soluţii însă sunt mutual complementare şi se potenţează reciproc: putem avea două persoane cu exact aceiaşi masă cerebrală, până la milligram şi totuşi să înregistrăm valori la testele de inteligenţă mult diferite deoarece nu este de ajuns să ai neuroni, trebuie şi să îi foloseşti!

Dezvoltarea inteligenţei copiilor este un subiect vast, mai ales dacă vorbim din persectivă Inteligenţei Multiple. Pentru că nu mai avem de dezvoltat o abilitate ci de 7 abilităţi, fiecare având propriul sau specific, fiecare necesitând propriile metode (conceptul de Inteligenţă Multiplă a fost lansat de Howard Gardner care a arătat că inteligenţa nu are o natură unitară ci, întocmai precum lumina albă care se descompune printr-o prisma în spectrul de colori, şi inteligenţa se separă în următoarele tipuri: Vizual-Spaţială, Corporal-Kinestezică, Muzicală, Interpersonală, Intrapersonală, Lingvistică, Logic-Matematică).

Spunem despre cineva că este inteligent…

Totuşi, în viaţă de zi cu zi, înţelegem inteligenţa ca fiind abilitatea generală de a înţelege lumea din jur şi de a rezolva problemele pe care le întâlnim într-un mod eficient. Spunem despre cineva că este inteligent/a dacă face repede conexiuni între diverse situaţii ori concepte, dacă are capacitatea de a deduce mult din puţin, dacă identifica în mod corect esenţialul dintr-o masă mare de informaţii, sau dacă poate rezolva o problema complexă în timp (mai) scurt decât alţii. Sigur, putem spune despre cineva că este inteligent sau nu, urmărind ce face, dar dacă vrem o măsură obiectivă a inteligenței sale, atunci trebuie utilizate mijloace de măsurare mai stricte.

Masurarea inteligenței

Nu întâmplător, testele de măsurare a inteligenţei (teste care produc un scor IQ = Coeficient de Inteligenţă) sunt în general teste de tip rezolvare de probleme de logică: fie sunt şiruri de numere, imagini sau cuvinte între care există o relaţia ce trebuie descoperită, fie trebuie rezolvate anumite “puzzles” fapt ce nu este posibil dacă rezolvitorul nu identifica relaţia dintre părţi. Rezultatele se compară apoi cu rezultatele obținute de un eșantion reprezentativ și, în funcție de compoziția socio-demografică a acestuia, datele se interpretează pe diverse paliere. În general, scorurile standard ce definesc inteligența normală se situează în jurul valorii de 100 puncte. Cineva care obtține 50 puncte are un retard intelectual grav in timp ce cineva care obține 150 puncte se situează printre genii.

Dezvoltarea inteligenței copiilor se obține în timp practicând o serie de exerciţii şi activităţi, întocmai precum ne antrenăm corpul mergând la sală. Rezultatele nu apar într-o oră, dar nici nu întârzie să apară pentru cei care îşi duc “antrenamentele” cu seriozitate. Iată câteva sugestii de activități practice la care poţi recurge ca părinte:

(1) Încurajează calculul mental

Calculatoarele de pe telefon ne-au dezobişnuit să mai calculăm mintal chiar şi operaţii foarte simple. De câte ori ai ocazia, calculează mintal ceva ce trebuie calculat. Creierul funcţionează mult pe principiul “foloseşte sau aruncă” astfel încât ce nu folosim se uită. Oamenii nu mai adună astăzi nici măcar două numere, nu mai memorează numere de telefon (şi nu este neobişnuit că unii dintre noi nici măcar să nu ne ştim numărul pe de rost). Idea este că nici măcar atât nu mai facem. Ideal însă, pentru dezvoltarea inteligenței copiilor ar fi ca ei să facă mai mult decât câteva calcule în minte şi să rezolve probleme de matematică de exemplu.

Trebuie să ne folosim creierul! Dezvoltarea minţii nu vine din privitul la televizor ci din practicarea unor forme de antrenament.

Că încercăm ca aceste forme şi modalităţi să fie şi unele plăcute şi natural integrate în viaţă lor este desigur altceva, însă dezvoltarea minţii este un proces activ, nu pasiv (nu se întâmplă de la sine).

(2) Încurajează jocurile de logică şi strategies sau puzzle

Jocurile de logică sunt bune pentru dezvoltarea inteligenței copiilor fiindcă îmbracă o activitate necesară într-o formă plăcută. Cele mai cunoscute jocuri în acest sens sunt şahul, GO-ul şi Sudoku. Astăzi sunt însă numeroase aplicaţii pe mobil şi site-uri (caută în Google Play sau în App Store după “brain or mind games”), unele gratuite altele nu, care antrenează eficient inteligenţa ca abilitate generală. Iarăşi, jocurile tip puzzle sunt extrem de eficiente, mai ales la vârste mici contribuie substanţial la dezvoltarea inteligenței copiilor.

15 minute de astfel de jocuri pe zi sunt suficiente pentru a menţine neuronii la lucru şi a stimula densificarea sinaptică. Nu trebuie ignorată această formă de dezvoltare: în fapt, până la o anumită vârstă copii învaţă aproape exclusiv prin joc, joacă este modalitatea principala dar şi preferată de dezvoltare. Sigur, că şi în alte domenii, doar jucatul în sine nu este suficient pentru că nu este un scop în sine ci un mijloc pentru atingerea altor obiective.

(3) Sprijină-l să înveţe să cânte la un instrument

Faptul de a asculta anumite tipuri de muzică ajută însă cel mai mult contribuie la dezvoltarea inteligenței copiilor faptul de a cânta la un instrument. Şi nu este necesar să fie la nivel de virtuoz. Einstein de exemplu, cânta la vioară şi în numeroase ocazii s-a pronunţat despre rolul şi importanța muzicii în activitatea sa: “I often think in music. I live my daydreams în music. I see my life in terms of music!

Este demontrat ştiinţific că deprinderea de a cânta la un instrument poate aduce de la caz la caz 5-10-15 puncte lQ ceea ce în termini relativi, nu este puţin, poate însemna o creşte de 10% a randamentului intelectual. Glenn Schellenberg a publicat în 2004 o lucrare pe această tema devenită între timp clasică (vezi cartea lui Music Lessons Enhance IQ în care prezintă studiile şi constatările aferente), carte pe care o recomandăm celor interesați.

(4) Extinde-i vocabularul

Cuvintele exprimă concepte care la rândul lor exprimă gânduri. Un vocabular restrâns afectează în fapt capacitatea noastră de a conceptualiza lumea pentru că un concept nu este altceva din acest punct de vedere decât un instrument pentru minte. Cu cât cunoaştem mai multe concepte, cu atât ne putem exprimă mai bine şi mai precis gândurile. Gândirea în sine de fapt este mai eficientă pentru că se poate desfăşura. Un copil de 4 ani cunoaşte undeva la 5000 de cuvinte, un copil de 8 ani cunoaşte 10.000 de cuvinte iar un tânăr de 20 ani poate ajunge până la 42.000 de cuvinte. Un adult cu studii superioare poate ajunge până la aprx. 75.000 de cuvinte cunoscute.

Pentru a nu transforma testele de inteligenţă în teste de vocabular, o mare parte dintre ele sunt astăzi teste figurale, se pot rezolva doar vizual. Faptul că există o corelaţie clară între numărul de cuvinte cunoscute şi inteligenţă este însă unul dovedit. Chiar dacă vorbim exclusiv de teste figurative, pe medii statistice, un copil de 8 ani cu un vocabular de 15.000 cuvinte va obţine întotdeauna un scor mai bun decât în copil de aceiaşi vârstă cu un vocabular de doar 10.000 cuvinte. Jocuri tip Scrabble, Spânzurătoarea, Animalele sunt excelente mijloace de lărgire a vocabularului copiilor.

(5) Stimulează-i curiozitatea

Vorbind de fiecare în parte, peste ce reprezintă înzestrarea genetică personală, inteligenţa se dezvoltă în relaţie cu noi stimuli şi noi provocări. Curiozitatea, dorinţa de a şti, nevoia de a cunoaşte, impulsul de a explora sunt toate caracteristici ale oamenilor inteligenţi. Curiozitatea reprezintă mecanismul prin care suntem motivaţi să ne alimentăm mintea cu noi informaţii, într-un mod durabil şi nu forţat extern. Dacă ne uităm la marii matematicieni, fizicieni, oameni de ştiinţă, premianţi Nobel şi în general, la cei care au realizat ceva prin puterea minţii lor, în orice perioada s-ar fi situat, putem observă că ce au în comun este nevoia de a înţelege ce este dincolo de aparenţe, faptul că nu iau lucrurile de bune, se întreabă mereu De Ce şi Cum altfel ar putea fi sau Ce este dincolo de orizont unde nu se vede acum?.

Trebuie să fii curios pentru a ajunge Columb sau Magellan, trebuie să fii curios pentru a vedea un măr căzând şi a înţelege din acest fapt banal una dintre legile fundamentale care guvernează Universul, trebuie să fii foarte curios în general pentru a despică firul în 4 într-un domeniu al cunoaşterii sau în altul.

Inteligenţa nu se poate dezvolta într-un sol arid, sec şi fără date iar curiozitatea ne dă energia şi entuziasmul să continuăm atunci când alţii se opresc.

Vestea bună este că la copii curiozitatea este firească, nevoia lor de a explora este naturală. Trebuie recompensată, nu reprimată! Dezvoltarea inteligenței copiilor se obține lărgindu-le câmpul de acțiune, nu limitându-l, insistând pe independență și autonomie, nu pe control.

(6) Învaţă-l să (își) pună întrebări

Revenim la un citat din Einstein care a spus “The important thing is not to stop questioning.” O altă zicere celebra este că “O întrebare bună valorează mai mult decât un răspuns!”. Este mult mai greu să pui întrebările corecte şi abia în această se vede capacitatea unei minţi de a gândi profund. Problemele nu pot fi rezolvate la nivelul de inteligenţă la care au fost generate.

Întrebările stimulează masiv producţia de sinapse în creier pentru că de fapt acesta este scopul unei întrebări: să creeze conexiuni între un tip de date şi altul obţinând un “pod de legătură” între întrebare şi răspuns, între ce se ştie şi ce nu se ştie.

Întrebările generează răspunsuri care generează la rândul lor acţiuni. Aici este o greşeală frecvenţa pe care o fac adulţii, cel mai adesea din lipsă de timp! Cine nu a auzit un copil întrebând “enervant” de mult “De ce?” una sau altă? Rămâne doar ca adulţii să aibă răbdarea de a cultiva, întreţine şi stimula această calitate, întorcând spre copii provocarea: Bun, şi acum… tu ce crezi? Cum altfel s-ar putea face?

(7) Construiește un mediu de viaţă bogat în stimuli

Dacă ar fi să corelăm nivelul de inteligenţă al cuiva cu substratul biologic al inteligenţei, creierul, o corelaţie mai exactă s-ar obţine nu între IQ şi numărul de neuroni ci între IQ şi numărul de sinapse din creier! Studiile mai recente arată că ne păstrăm abilitatea de a produce neuroni în anumite zone (de exemplu în Gyrus Cinguli) chiar şi la vârste înaintate. Dar dacă în privinţa neorogenezei suntem mai mult sau mai puţin limitaţi, în dezvoltarea de noi sinapse suntem mult mai buni pentru că asta ţine de noi.

Într-un experiment celebru, nişte primate au fost plasate în două cuşti. Una plină de jucării, diverse obiecte interesante, opţiuni de interacţiune şi o altă cuşcă, mult mai sărăcăcioasă, doar cu strictul necesar. Experimente similare s-au făcut şi cu şoareci, păsări, etc. Nu este greu să “ghicim” că animalele care au fost plasate în prima cuşcă s-au dezvoltat intelectual mult mai bine, erau mai inteligente per ansamblu şi erau mai inteligente mai devreme pe aceiaşi coordonată cronologică. Analiza ulterioară a creierului acestor animale şi respectiv tehnici imagistice de tip tomograf au arătat că într-adevăr aceste animale aveau creiere mai “dense” şi anumite arii funcţionale mai bine dezvoltate.

Variază deci condiţiile de viaţă pentru copilul tău, oferă-i permanent opţiuni, alternative, un mediu stimulativ şi inspiraţional. Aceste câştiguri neuronale se achiziţionează mult mai greu apoi la vârstă adultă.

Acestea sunt doar câteva direcții pentru dezvoltarea inteligenței copiilor, dar pot reprezenta un foarte bun start! Mai multe la curs! Succes!


INTRĂ AICI PENTRU CURSUL DE DEZVOLTAREA INTELIGENȚEI PENTRU ELEVI! TEHNICI REVOLUȚIONARE DESPRE CUM ÎȘI POT ANTRENA MINTEA 

Îți place articolul? Dă share prietenilor!
1 martie 2017

Despre Mentalio

Mentalio este un program de Antrenament Cognitiv ultra-performant special construit sa conduca la dezvoltarea Inteligentei, Memoriei, Creativitatii si abilitatilor de Invatare Accelerata. Iti activezi potentialul cognitiv, iti folosesti mintea la un nivel superior!
top
© 2016 Mentalio (All rights reserved. Nicio parte a acestui site nu poate fi reprodusă fără permisiunea autorilor.